Iarta-ma
Dupa ce voi muri, nu îi voi spune: “iarta-ma!”.
Am fost artista. Adica: am iubit, am înteles de la nastere rosturile
nesomnului, am suferit, m-am bucurat de fiecare adiere de vânt si m-am
cutremurat la atingerea fiecarei picaturi de ploaie, am fost fericita ascultând
tacerea dintre cuvinte si m-am chinuit, îndelung, viata întreaga, sa inteleg
linistea ce leaga un sunet de altul… si de aceea, tu, m-ai iertat.
Educatie 2 - pune-ti iubitul cu burta pe carte..si pe fapte!
Accidentale sau nu, semn de proasta crestere sau scapari de moment - cert e ca si barbatii le fac cu duiumul! Gafe, poticneli sau pur si simplu… miscari gresite…
Nu se rad - “Love hurts”. Ei bine, la fel si barba nerasa de 3 zile! Si nu a aparut inca pe piata crema de noapte pentru piele iritata… dupa sex!
Ne sufla prea tare in ureche - It’s a bird? It’s a plane? Nu, pare mai degraba a fi un uragan! Pssst! Multi barbati confunda soaptele la ureche cu suflatul intr-un balon…
Sunt prea brutali - Sanii sunt o zona foarte delicata, asa ca atingerea lor trebuie sa fie cat mai fina. Iar sfarcurile nu sunt in niciun caz un fel de butoane de tastatura!
Ne ignora restul corpului - adica acea parte adaugata de Creator, nu se stie din ce motiv, pe langa sani si vagin. Chiar daca pe harta mentala a barbatilor acestea sunt punctele principale de atractie, ei nu ar trebui sa uite de restul… adica de noi!
Ataca clitorisul - de parca ar fi un bastion care trebuie cucerit in 2 minute! Miscarile asupra acestui punct nu trebuie sa fie bruste sau dure. Un astfel de tratament nu doar alunga placerea, dar poate fi si dureros.
Ne imping “subtil” in jos - adica pun in aplicare ceea ce considera probabil a fi cea mai delicata invitatie la a presta un sex oral. Pentru o femeie, gestul a cam la fel de delicat ca a fi tarata de par spre pestera… Daca vrem sa oferim o asemenea placere, putem sa luam si singure initiativa, fara a se ajunge la un astfel de gest de forta.
Se grabesc - cum au vazut ei ca se face la proba de orgasme a Jocurilor Olimpice. Ideea lor despre sex pare a fi o combinatie intre o pompa hidraulica si o bomba cu ceas… Cu putina rabdare si atentie lucrurile ar merge mult mai bine pentru amandoi!
Ne intreaba daca am avut orgasm - De parca nu am fi fost impreuna … in acelasi pat !?
Multumesc pentru faptul ca am facut sex cu ei - Asta se traduce ca “Iti multumesc pentru actul tau filantropic. Stii, eram chiar disperat!”. Daca ajungi intr-o asemenea situatie, ar trebui cel putin sa ii poti raspunde la randul tau: “Placerea a fost de partea mea”
In care tu devii rezerva lui strategica
Supriza de care ai parte navaleste din dirctia opusa, atunci cand crezi ca nu te mai poate afecta cu nimic. Il cunosti, e barbatul acela mitic de care intotdeauna poti sa te indragostesti, dar care nu exista. Dezinteresat, nu te agata patetic, amuzant si sigur pe el, te frapeaza cu abilitatea lui de a comunica nonsalant cu oricine si oricand. Ai zice ca ii face placere sa observe reactiile subiectului, sa intre adanc in mintea unui om, sa dezbrace ganduri. In realitate, nu e decat paravanul ce ii protejeaza timiditatea si frica de a fi judecat de ceilalti. Dar asta vei afla mai tarziu.
Va intalniti ca amici, subiectele sunt diverse si intamplator amandouara va place vinul alb. Privirea ta il incita in a te provoca subtil pana cand, brusc, sunteti nedespartiti. Mereu atent este gata oricand sa traiti lucruri ingenioase si inedite, lucru foarte important intrucat ii place noul atata timp cat noul nu ii altereaza axiomele interioare. Vrea sa cunoasca cine esti, sa te simta si mai ales sa il cunosti. Totul este despre el, ce vrea el, cum vrea el. Si asta vei afla mai tarziu.
Ii cunosti mai toti prietenii care bineinteles te plac, spre marea lui incantare. Esti cel mai minunat lucru din lume si ii aparti. Esti echilibrul si calmul de care are nevoie. Incepi sa traiesti o fictiune. A intrat in viata ta dornic de ceva nou, nu neaparat bun, uitand sa iti spuna ce fel de om este. Prefera sa se ascunda. Se poarta intr-un fel care sa te descurajeze, iti transforma fiecare zambet in lacrimi, iar tu prea ocupata de nevoile lui, nici nu iti dai seama cum devi un obiect care de la prea multa uzura isi pierde din stralucire si interes. Nu ca ai fi interesat vreodata, dar serveai bine ca pansament. Cand? Atunci in pat, dupa ce ea la sunat insistand sa il vada a doua zi cand voi aveti planuri. Iti ramane sa repari ce a spart ea, sa aduni cioburile in speranta ca ce se naste va fi insfarsit doar al tau. Nimic mai fals.
Te trateaza cu masura, oferindu-ti atat cat crede ca ti se cuvine. Tu ii dai totul. Nu are niciodata timp de tine. Dependent de oameni si ceea ce cred despre el, nu isi poate dezamagi prietenii. Se simte incoltit ca un animal din care toti isi trag partea lor, iar suferinta lui se rasfrange asupra ta, cea care nu ceri nimic, multumita cu frimiturile de la ospatul lor.
E nefericit si renunta. Isi pastreaza conditia anterioara vazandu-si de ale lui. Adesea e mai usor sa fi pierdut decat sa te lasi salvat. Dezamagirea e echivalenta cu un omor.
Te-a omorat din imprudenta.
The Game
Don’t say a word. Let me talk. You missed me? Because I missed you. You’re a real tyrant. It’s so hard to be mad at you. But don’t kid yourself, I still am. I want to talk and forget the game, just for once. Like my dress? I hesitated. Nabbed it off my sister. She has another red one, like a thermonuclear bombshell… That’s the one I should have worn. I must have spent… three hours in front of the mirror. But I got there, see? I’m pretty. You better like it, or I’ll kill you!
No, wait… Where was I? The problem is, that… even if you said, “I love it,” I wouldn’t believe you. I no longer know when you’re playing or not. I’m lost. Wait, I’m not finished. Tell me you love me. Tell me, because if I tell you first, I’m afraid you’ll think it’s a game. Save me… I beg of you.
Arsita, focul, dorinta… din mine
…why does my heart…feels so bad…
Poveste
Aruji Chou
Intr-o luna a cumpenei, sub soarele rece arzator, vantul batea domol printre copacii colorati. Si se lasa seara, iar atmosfera padurii tot mai calda. Vantul se inteti sarutand in zbor frunzele de toamna. Mii de culori…si apoi…parul ei rosu, palida cu zambet cald si ochi reci de taciune. Frunze in zbor inconjurau 7 ziduri ce ascundeau un chip frumos.
Pe acele meleaguri, in fiecare seara un copil de floare asculta un bocet pe clape de pian. Si dansa zburdalnic cu parfumul primaverii si licurici in par. Avea curiozitatea specifica copiilor, se indtrepta spre zid…batu , si acesta se deschise; dar altul ii lua locul…
- Cine e acolo?…
- Te-am auzit cantand. Hai, iesi si joaca-te cu mine.
- Nu pot sa ies, eu nu am suflet…
Copilul nu intelese.
- Esti un copil! Ai deschis zidul puritatii!
- Trebuie sa plec acum, dar ma intorc si poate iti vad chipul. Pleca.
- Nu pot sa ies…eu nu am suflet…se auzi incet si trist…
Trecu primavara. Soarele ardea pe cer, iar padurea era verde. El alerga printre copaci la intrcere cu cerbii. Rumen in obraji si indraznet cu ochii, gasi iar zidul si isi aduse aminte. Batu dinou ca altadata si un alt zid se deschise.
- Hai iesi si joaca-te cu mine.
- Esti indraznet, dar nu intelegi. Nu pot sa ies caci nu am suflet…
- Bine, mai astept. Pana atunci mai canta-mi.
Ea ii canta pana ii aduse somnul pe ploape. Il conduse spre visare, pe un taram plin de culori. Ar fi vrut sa nu mai plece, s ail tina langa ea mereu. Dar baiatul era liber si se rupse de sub vraja ei. Un gand nu ii dadea pace. De ce ea nu iesea? Ce trist trebuia sa fie inchisa cand lumea de afara era plina de aventuri si mistere. Inima lui plangea pentru ea; cheia zidului ce urma. Ca o speranta chipul i se insenina, si ce gandi el:
- Daca iti dau sufletul meu oare ai sa iesi? Dar nu iesi. In schimb se mai deschise un zid, iar acesta era generozitatea.
- Poti face tu asta? Mi-e teama ca fara el ai sa dispari.
- Atunci am sa gasesc unul pentru tine – se incapatana baiatul. Pleca ca vantul cutreierand munti si vai.
Veni toamna si odata cu ea urmele trecutului dispareau sub covorul culorilor de frunze. Nici urma de baiat, cu el se pierdura sperantele, zbuciumul tineretii si visarea. A ramas doar el. Umblat prin lume, uitat in ganduri, batea acum in zid purtand pe chip doar dragostea…care mai deschise un zid. Lasa sa-i scape un oftat…
- Nu fi trist! Eu ma bucur ca esti aici.
- Zana, canta-mi cu dor…si adormi.
Nu mai pleca si iarna il gasise langa zid. Zadarnica era plecarea, iubirea lui era aici. Cu par carunt si ochii goi intelegea acum. Chipul ei era in el si il clar de dupa zidul care cu ultima sa suflare se deschise insfarsit…
Libera se apleca peste trupul rece si plapand scaldandu-l in roua ce ochii ei nu cunoscusera pana atunci. Trupul se prefacuin miii de fluturi inaltandu-se spre vazduh. Pentru ca el era sufletul ei….



